Capitolele 1-5, "Al treilea val" de Alvin Toffler

În capitolul VI, ‘Planul ascuns’, Alvin Toffler vorbește despre faptul că în materie de politică nu există nici măcar două țări industriale care să semene. Dar, dacă ne debarasăm de ideile noastre mărginite descoperim că printre deosebirile superficiale se află o serie de asemănări marcate. Este ca și cum sistemele politice ale statelor celui de Al Doilea Val ar fi construite după același “plan ascuns”, chiar dacă “spectacolul” alegerilor prezidențiale se desfășoara în moduri total diferite de la o regiune la alta.

Țările s-au confruntat cu necesitatea elaborării de constituții noi, de înființare a unui guvern, de a crea structuri noi datorită revoluționarilor celui de Al Doilea Val care au reușit să răstoarne elitele Primului Val. Din conflictele și dezbaterile care au avut loc se naște o nouă arhitectură politică în fiecare țară. Noua economie se baza pe capital, muncă, energie și materii prime și nu pe pământ. Senatorii și membrii Congresului din multe țări industriale, continuă să fie aleși nu ca reprezentanți ai unei clase sociale ori ai unor categorii rezultate din impărțirea pe profesii, naționalități sau stil de viață, ci ca reprezentanți ai locuitorilor unei anumite zone geografice.

Mecanomania a fost o caracteristică principală a societății industriale. Toți oamenii importanți din acea vreme, precum Benjamin Franklin si Thomas Jefferson, au fost realmente fascinați de mașinile cu abur, de ceasornice sau  razboaiele de țesut.

În fiecare țară s-au folosit anumite elemente standard, și anume: cetățenii care aveau drept de vot, partide care adună voturi, candidații care datorită câștigării de voturi se transformau imediat in “reprezentanții” alegătorilor, foruri legislative(parlamente, diete, congrese) și conducători(președinți,prim-miniștri, secretari de partid).

La jumătatea secolului XX, zeci de mii de organisme politice de pe tot globul erau legate între ele prin circuite economice. Miile de mecanisme reprezentative construite din elementele trusei electorale au ajuns astfel să formeze o singură supramașinărie invizibilă, și anume o fabrică de legi de dimensiuni globale.

În capitolul VII, “Frenezia Natiunilor”,  autorul  începe prin a descrie un proces desfășurat de câțiva oameni de afaceri americani , negustori de arme, de un agent de spionaj de culoare și un membru al Camerei Lorizilor din Marea Britanie. Acest proces a constat in hotărârea lor de a declara insula Abaco independentă, un stat în care să nu se plăteasca impozite și unde să se poată retrage oamenii de afaceri bogati. Planul lor era să preia insula și sa o declare independentă de guvernul bahamez, promițând fiecarui locuitor autohton un acru de pământ gratuit după revoluție. Planul a eșuat datorită faptului că locuitorii insulei au fost prea puțin doritori să devină independenți.

O diferență intre Primul Val si Al Doilea Val ar fi că înainte că in Primul Val în cea mai mare parte a lumii nu se constiuiseră încă națiuni, ci exista un caleidoscop de triburi, clanuri , ducate, principate, regate. Cei care dețineau puterea în timpul celui de al Doilea Val erau regii si principii.Pe vremea aceea frontierele nu erau trasate cu strictețe, iar drepturile guvernamentale erau neclare. Nici conducerea politică nu era uniformă. Călătorind prin Europa, Voltaire a trebuit sa schimbe legile precum schimba caii. Fără integrare politică nu se putea însă realiza integrarea economică.

Capitolul VIII, “Ofensiva Imperialistă” arată cum civilizaţia celui de-al Doilea Val obligă miliarde de oameni ai Primului Val să se supună voinţei ei, astfel ieşind victorioasă. Începând din secolul al XVI-lea, cu mult înainte de Al Doilea Val, conducătorii Europei au început să iși creeze Imperii coloniale. Aceştia au împânzit globul, înrobind populaţii întregi, declarându-se stăpâni pe teritorii imense şi trimiţând  tribut acasă, monarhilor lor, însă acestea au fost doar nişte acţiuni minore.

Al Doilea Val a transformat acest furt relativ mic într-o afacere de mare amploare. El a transformat “micul” imperialism într-un “mare” imperialism. Scopul acestui imperialism nou nu mai era să aducă acasă câteva care de aur ,mirodenii sau mătăsuri. Era un imperialism bine integrat în structura economică de bază a statului industrial, astfel încât forţa de muncă a ajuns să depindă de el. Acest imperalism a sfârșit prin a aduce acasă nenumărate vase pline cu nitrați, bumbac, ulei de palmier, cositor sau cauciuc. Era un imperalism care a a deschis mine de cupru in Congo și a instalat sonde de petrol în Arabia. În acelaşi timp, pe măsură ce producţia de masă se dezvolta, noile elite industriale aveau nevoie de pieţe mai mari şi de noi posibilităţi de investiţie.Cuceririle imperialiste nu au avut la bază o responsabilitate de ordin divin, așa cum mulți au considerat. Au jucat un rol bine definit și fervoarea religioasă, idealismul și spiritul de aventură.

Capitolul IX,’ Realismul Industrial’

              Al Doilea Val a creat pentru milioane de oameni nu numai o noua realitate, ci si un nou mod de a gandi despre realitate. Acesta a redefinit dreptatea, puterea, dragostea, frumusetea, de asemenea, a trezit idei, atitudini si analogii noi. Termenul de “Realismul Industrial” se potriveste cel mai bine acestor schimbari aduse de catre Al Doilea Val.

“Realismul Industrial” reprezenta o noua conceptie asupra lumii. El cuprinde idei si presupuneri noi, totalitatea premiselor folosite de oamenii de stiinta, conducatorii de firme, oamenii de stat sau filozofii celui de Al Doilea Val.

Aceasta noua conceptie avea la baza 3 principii, 3 idei care legau toate natiunile celui de AL Doilea Val : primul era legat de natura(atat pentru socialisti cat si pentru capitalisti natura era un obiect de exploatat), al doilea principiu  se refera la importanta evolutiei, evolutie ce a dus la distrugerea naturii si tratarea cu inferioritate a tarilor neindustrializate, iar al treilea principiu este cel al  progresului,care lega intre ele natura si evolutia. Acesta se caracteriza prin  convingerea ca viata oamenilor va fi din ce in ce mai buna.

Inaintea celui de Al Doilea Val, timpul era impartit inegal, diferea in functie de anotimp sau regiune ( de exemplu, in Evul Mediu, in nordul Europei, ziua-lumina era impartita in acelasi numar de ore, insa o “ora” din decembrie era mai scurta decat o “ora” din martie) si era masurat de catre tarani cu o precizie remarcabila. Ei nu au masurat timpul in unitati fixe, cum ar fi orele sau minutele, ci in intervale care reprezentau durata efectuarii unei munci familiare( de exemplu: “timpul de muls vaca”, in Madagascar, o unitate era “cat fierbe orezul”). Industrializarea a adus o notiune a  timpului precisa care  a fost impartita in ore, minute si secunde.

Astazi lumea este impartita exact in fusuri orare. Se vorbeste despre “ora oficiala” care se raporteaza la timpul” zulus” si anume ora dupa meridianul Greenwich. Acum o ora este una si aceeasi ora standardizata si interschimbabila.

Pentru ca oamenii sa nu fie afectati de lipsa masuratorilor spatiului, civilizatia celui de Al Doilea Val a implementat masuratori spatiale, necesare pentru ca oamenii portriviti sa ajunga la locurile potrivite in momentele potrivite. Oamenii aveau nevoie de unitati de spatiu mai precise si interschimbabile.

Teoria atomista  s-a dezvoltat odata cu venirea celui de Al Doilea Val. Tema atomista sustinea o materie se divide in parti mai mici, care si ele la randul lor se divid in parti si mai mici, pana se ajunge la atom care este partea cea mai mica si indivizibila. Tema atomista a ajuns sa strabata ca un fir rosu toate domeniile vietii, chiar si in politica, unde particula fundamentala era votul.

Realismul industrial, a contribuit la crearea marilor intreprinderi, a marilor orase, a pietei atotprezente, capitaliste si socialiste. Insa pe masuta ce epoca industriala trece in istorie, se naste o noua epoca, epoca celui de Al Treilea Val.

             In capitoul X , Alvin Toffler ne prezinta un rezumat despre ceea ce a fost Al Doilea Val, asa cum a fost el, cu bune si cu rele care a avut loc timp de 3 secole. Descoperirea Lumii Noi a impulsionat cultura si economia Europei in ajunul revolutiei Industriale. Societatea celui de Al Doilea Val a adus foarte multe schimbari omenirii. Aceasta nu a schimbat doar tehnica, natura si cultura, ci a modificat personalitati, contribuind la crearea unui nou caracter social. Noutatile aduse de cel de Al Doilea Val au fost: o crestere demografica ceea ce a stimulat migratia spre orase, oamenii  au inceput sa  foloseasca carbunii datorita epuizarii padurilor , s-a perfectionat masina cu abur care a dus la un numar mare de posibilitati tehnice noi, a avut loc o imbunatatire a drumurilor si transportului si multe altele.

Pe langa toate aceste schimbari, Al Doilea Val in ciuda unor mari depresiuni economice ,a imbunatatit in mod evident nivelul de viata materiala a omului obisnuit.

Datorita faptului ca industrialismul incepe sa se clatine apar din ce in ce mai multe crize la nivel mondial , si anume: crize in sistemele de asistenta sociala, in sistemele postale, in sistemele scolare, crize  financiare  internationale, umane, de resurse , de idei, de viata.Insusi statul national este in criza. Oamenii vor ceva nou in viata lor, vor joburi care sa-i multumeasca. Astfel , Al Treilea Val incepe sa creasca in intensitate.

Fenomenul esential pentru generatia noastra este ca industrialismul este pe moarte si va trebui sa incepem sa cautam printre semnele de schimbare lucrurile care sunt cu adevarat noi, ceea ce nu mai este industrial. Iar aceste noutati le va aduce Al Treilea Val  de schimbare, care  va fi cel care va ghida restul vietii noastre si ne va modela.